O revistă în paginile căreia se întâlnesc etnologia, antropologia culturală, folcloristica, istoria orală, literatura populară și cercetarea patrimoniului cultural este nu doar interesantă dar și necesară pentru etnografi și folcloriști, pentru antropologi, pentru muzeografi și pentru cei care cercetează și documentează patrimoniul cultural material și imaterial, memoria comunităților și a tradițiilor, a transformărilor pe care toate acestea le suferă în timp.
Ethnologica Film Fest a fost prilejul perfect pentru un alt eveniment deosebit din viața și activitatea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Liviu Borlan Maramureș: lansarea numărului 100 al revistei Memoria Ethnologica, 25 de ani de existență neîntreruptă a acesteia și 70 de ani de la înființarea instituției care editează această revistă și care a inițiat și susține și festivalul de film etnografic de la Baia Mare. În fața invitaților au luat cuvântul Lucian Iluț, manager CJCPCT Liviu Borlan Maramureș, drd. Corina Isabella Csiszár, redactorul șef al publicației, conf. univ. dr. Delia Suiogan, dr. Monica Mare, dr. Anamaria Iuga, etnolog Janeta Ciocan, dr. Dana Buzura Gagniuc, cercetător științific dr. Smaranda Mureșan, drd. Iulian Praja, drd. Ileana Nemeș, muzeograf Alexandrina Dediu, poetul Nicolae Scheianu.
Drd. Corina Isabella Csiszár (redactorul șef al revistei Memoria Ethnologica): „Emblematică pentru deschiderea culturală pe care o propune, Memoria Ethnologica a însumat în paginile ei cercetări, articole și colecții de folclor a sute de autori români și străini de pretutindeni, revista înscriindu-se în amplul efort de conectare la valorile spirituale universale. Într-o lume obsedată de rapiditate, eficiență, lucruri facile și informații superficiale, această revistă își rezervă privilegiul de a analiza în profunzime fenomenul cultural etnologic și antropologic românesc și internațional. În 2001, la primul ei număr, revista a pornit de la tradiție pe care și-o păstrează și azi, dar între timp a devenit o lucrare de studii culturale, în concordanță cu lumea contemporană, un document științific bine catalogat, atât în țară, cât și în străinătate. Revista a creat punți între generații, punți între trecut și prezent, între autori și cititori, punți între oameni. Lucrările de ieri vor deveni memoria noastră culturală de mâine. În cele 100 de numere, Memoria Ethnologica s-a apropiat cu respect, atenție și curiozitate științifică de acest important, complex și interesant simbol al societății: ființa umană. Și o va face în continuare.”
Nicolae Scheianu (primul director al revistei Memoria Ethnologica): „Fusesem numit director interimar la Centrul Creației printr-un întreg evantai de întâmplări politico-sociale. Eu n-am făcut politică, să fie clar de la început. Revista, iată că are 25 de ani de apariție și a rezistat acelor începuturi în care ne-am împotmolit în tot felul de chestii, fie administrative, fie, la un moment dat, financiare. (…) Eu nu am orgolii și n-am avut niciodată orgolii, dar nici nu îmi place să fiu dat la o parte sau trecut cu vederea pe nedrept. Dumitru Iuga a avut un rol foarte mare în revistă până s-a pensionat, el a fost pilonul principal, el a fost cel care a avut acasă lăzi de manuscrise cu colecțiile de folclor, el a fost cel care ne strângea laolaltă, dar începuturile administrative a trebuit să le fac eu. De la numărul 1 până la numărul 10 al revistei am rămas în redacție. De la numărul 10 le-am spus că eu nu sunt etnolog și nu văd rostul să fiu în revistă. (…) Am încercat ca revista să-și păstreze tot timpul valoarea și să-și păstreze ținuta deosebită. După 25 de ani, dacă pui una peste alta, se face într-adevăr un munte. Este un tezaur, nu numai de folclor și de etnologie, este un tezaur de cultură, pentru că au fost și alte aspecte culturale care au fost reflectate în revistă. Este munca dumneavoastră, a celor care sunteți acum și care veți fi mai departe în redacție și în instituție. Este și munca directorilor și a managerilor, care întotdeauna – așa cum a fost și domnul Iluț -, n-au încercat să pună obstacole, ci au ajutat să crească revista.”
Janeta Ciocan, etnolog: „Am o bucurie nemaipomenită pentru că, în primul rând, m-au năpădit amintirile legate de oamenii care au pornit această revistă, oameni cu care am avut prietenii strânse. Nu cu mult timp în urmă, cineva mi-a spus că, prin ceea ce fac împărtășesc viața satului tradițional către tinerii pe care îi ancorez astfel în trecut, ori noi trebuie să le deschidem ușa spre viitor. N-am înțeles care viitor, fără să cunoaștem trecutul. A fost o lovitură puternică pentru mine și nu am putut să mi-o scot din minte. Zilnic mi-am adus aminte această propoziție. Asta până astăzi. De astăzi încolo voi reuși să o șterg pentru că am în față această revistă cu numărul 100 și am în jurul meu acești oameni minunați care fac tot ce pot să nu lase să cadă cortina uitării peste ceea ce a creat acest popor și peste ceea ce a însemnat satul tradițional în toate aspectele, pornind de la oameni, de la educație, de la credințe, de la tot ce vreți. Toate acestea nu pot fi decât un exemplu, iar dacă tinerii noștri le-ar cunoaște și le-ar și pune în practică ar fi și mai minunat și cu siguranță viața ar fi mai frumoasă. Sigur că aș putea să vorbesc multe despre autori, despre cei din această număr, despre cei care au publicat în alte numere, despre întâlnirile cu foarte mulți dintre ei și despre faptul că mă leagă de fiecare în parte o amintire plăcută. Cred însă că cel mai important lucru este să felicităm pe cei care au adus revista la un nivel atât de înalt, să felicităm pe cei care au condus și conduc instituția aceasta și nu-și uită rădăcinile, ci încearcă să transforme copacul care a crescut într-unul mai viguros.”
Colegiul de redacție al revistei Memoria Ethnologica este format din Corina Isabella Csiszár (redactor șef), etnolog Maria Mirela Poduț, conferențiar-universitar dr. Delia Suiogan, lector-universitar dr. Natalia Lazăr, conferențiar-universitar dr. Delia Anamaria Răchișan și Pamfil Bilțiu. Marius Ioan Marian asigură tehnoredactarea și procesarea fotografiilor iar Ella Kis-Toth realizează traducerile. Consiliul științific include specialiști precum: prof. univ. dr. Sanda Goolopenția – Eretescu (Brown University – U.S.A.), prof. univ. dr. Marianne Mesnil (Université Libre de Bruxelles – Belgia), prof. univ. dr. Filippo M. Zerilli (Univ. degli Studi di Cagliari – Italia), prof. univ. dr. Hervé-Pierre Lambert(Centre de Recherches L’Université en Littérature et Poétique Comparées, Paris Nanterre – Franța), prof. univ. rr. Ion Ghinoiu (Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române – București), prof. univ. dr. Otilia Hedeșan (Universitatea de Vest – Timișoara), prof. univ. dr. Antoaneta Olteanu (Universitatea București) acad. Sabina Ispas (Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române – București).


